De ce îngrijorarea este nefolositoare

Îngrijorarea vă face să vă simțiți ca și cum ceva rău s-a întâmplat deja ( creierul nostru nu distinge între imaginație și realitate).Tindem să ne îngrijorăm când nu suntem siguri cu ce se va întâmpla, dar credem că în felul acesta putem preveni un eveniment negativ cum ar fi un eșec, o pierdere, o boală sau un prejudiciu. Îngrijorarea reprezintă o încercare de a ne angaja în rezolvarea unor probleme a căror rezultat este incert, dar conține posibilitatea apariției unuia sau mai multor rezultate negative. În consecință îngrijorarea se referă la procesul de teamă.     Când te simți anxios este vorba despre corpul tău-inima începe să bată mai repede sau respirația se poate scurta. Îngrijorarea însă este mai mult în capul tău. Este un fel de anxietate psihică pe care majoritatea dintre noi o experimentează, dar puțini știu să o depășească. 
Care este funcția de îngrijorare ? 
    Cercetarea privind îngrijorarea sugerează că acesta poate reduce excitarea fiziologică și imaginile negative-Borkovec și Hu. Îngrijorarea este axată pe creierul stâng și vă poate menține concentrarea asupra detaliilor, împiedicându-vă să vedeți imaginea de ansamblu a unei situații care ar putea fi înfricoșătoare. 
    Unii cercetători sugerează că îngrijorarea poate fi o modalitate de a evita semnele fizice ale anxietății și stresului( cum ar fi bătăile inimii rapide) sau imaginile mentale negative legate de stresul pe care îl resimțiți. Îngrijorarea vă poate da iluzia controlului asupra rezultatelor viitoare.
    Îngrijorarea poate amplifica factorii de stres generând tot mai multe posibilități negative. Un gând negativ duce la altul iar tu începi să te simți tot mai stresat.
    Unul dintre cele mai utile lucruri pe care le puteți face în loc să vă faceți griji este rezolvarea problemelor. Rezolvarea problemelor înseamnă definirea problemei într-un mod în care se poate rezolva prin generarea mai multor soluții.


      Rodica Tomoiagă
      Psiholog clinician

Inteligența emoțională . De ce poate fi mai importantă decât IQ

Pur și simplu vorbim despre  : capacitatea de a te descurca cu tine, cu alții  și cu ce se întâmplă în jurul tău .    Inteligența emoțională este un subiect fierbinte care este vazută ca un model de bunăstare și performanță ridicată bazată pe conștiința de sine, conectarea cu alții, gestionarea situațiilor stresante și luarea celor mai bune decizii. Este vorba de a înțelege și a identifica “ce te face să te simți bine “mai degrabă decât “la ce te pricepi “și ești bun. Deci nu ar trebui să fie confundată cu competența .
     Nimic nu este mai rău decât atunci când nu te simți grozav și cineva spune “ gândește pozitiv” . Primul pas este “cunoaște-te pe tine însuți” sau psihologia modernă vorbește despre capacitatea de a înțelege și de a aprecia sentimentele, temerile și motivațiile cuiva .
   Există multe forme de inteligență, în timp ce școala te face să crezi ca există doar una IQ academic. IQ este un predictor foarte bun pentru modul în care te vei descurca la școală, dar odată ce părăsești școala acesta scade foarte mult . 
    Se spune că valoarea de inteligență este prețul de intrare într-o organizație, instituție dar odata ce sunteți în ea modul în care vă dezvoltați ține de inteligența emoțională . 
    Acestă abilitate se poate dezvolta pe parcursul vieții prin metode și tehnici cognitiv-comportamentale sub îndrumarea unui psihoterapeut.
   “Mai bine te ții curat și strălucitor, ești fereastra prin care trebuie să vezi lumea “ -George Bernard Shaw .    


Psihologia Sportului

Mentalitatea este un lucru esențial al tuturot performanțelor sportive. Unul dintre cele mai valoroase complimente acordate unui sportiv este de a-l cataloga ca fiind puternic din punct de vedere mental. Duritatea mentală nu este o calitate înnăscută, ea se poate dezvolta prin educație și cuprinde un set de atitudini și o serie de abilități psihologice cum ar fi încrederea în sine, reglarea activării, controlul emoțional și focalizare.